Octavian Goga - Lacul


  • Lacul 

    La geamul meu de lângă lac
    Se bate apa-n scânduri,
    La geamul meu de lângă lac
    Se fac încet şi se desfac
    În mine-atâtea gânduri...

    Pe rând vin undele de mor
    Şi-n murmur se destramă,
    Pe rând vin undele de mor
    Şi parc-aleg din gura lor
    Pe nume cum mă cheamă...

    Eu m-am gândit de-atâtea ori
    Şi mintea mea se-ntreabă,
    Eu m-am gândit de-atâtea ori:
    Ce tainici, nepătrunşi fiori
    De-ntinsul lac mă leagă?...

    Pesemne, tu, care te-ai dus,
    I-ai rătăcit pe maluri,
    Pesemne, tu, care te-ai dus,
    Într-un târziu şi trist apus,
    Te-ai oglindit în valuri...

    De-atunci îl zbuciumă mustrări
    Şi-n noapte plânge lacul,
    De-atunci îl zbuciumă mustrări
    Şi simte-aceleaşi frământări
    Ca dorul meu, săracul...



    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: