Nichita Stănescu - Tinerii



  • Tinerii 

    Se sărută, ah, se sărută, se sărută
    tinerii pe străzi, în bistrouri, pe parapete,
    se sărută întruna ca şi cum ei însuşi
    n-ar fi decât nişte terminaţii
    ale sărutului.
    Se sărută, ah, se sărută printre maşinile-n goană,
    în staţiile de metrou, în cinematografe,
    în autobuze, se sărută cu disperare,
    cu violenţă, ca şi cum
    la capătul sărutului, la sfârşitul sărutului, dupa sărut
    n-ar urma decât bătrâneţea proscrisă
    şi moartea.
    Se sărută, ah, se sărută tinerii subţiri
    şi îndrăgostiţi, atât de subţiri, ca şi cum
    ar ignora existenţa pâinii pe lume.
    Atât de îndrăgostiţi, ca şi cum, ca şi cum
    ar ignora existenţa însuşi a lumii.
    Se sărută, ah, se sărută ca şi cum ar fi
    în întuneric, în întunericul cel mai sigur,
    ca şi cum nu i-ar vedea nimeni, ca şi cum
    soarele ar urma să răsară
    luminos
    abia
    după ce gurile rupte de sărut şi-nsângerate
    n-ar mai fi în stare să se sărute
    decât cu dinţii.


    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: