George Coşbuc - Vara



  • Vara 

    Priveam fără de ţintă-n sus -
    Într-o sălbatică splendoare
    Vedeam Ceahlăul la apus,
    Departe-n zări albastre dus,
    Un uriaş cu fruntea-n soare,
    De pază ţării noastre pus.
    Şi ca o taină călătoare,
    Un nor cu muntele vecin
    Plutea-ntr-acest imens senin
    Şi n-avea aripi să mai zboare!
    Şi tot văzduhul era plin
    De cântece ciripitoare.

    Privirile de farmec bete
    Mi le-am întors către pământ -
    Iar spicele jucau în vânt,
    Ca-n horă dup-un vesel cânt
    Copilele cu blonde plete,
    Când saltă largul lor vestmânt.
    În lan erau feciori şi fete,
    Şi ei cântau o doină-n cor.
    Juca viaţa-n ochii lor
    Şi vântul le juca prin plete.
    Miei albi fugeau către izvor
    Şi grauri suri zburau în cete.

    Cât de frumoasă te-ai gătit,
    Naturo, tu! Ca o virgină
    Cu umblet drag, cu chip iubit!
    Aş vrea să plâng de fericit,
    Că simt suflarea ta divină,
    Că pot să văd ce-ai plăsmuit!
    Mi-e inima de lacrimi plină,
    Că-n ea s-au îngropat mereu
    Ai mei, şi-o să mă-ngrop şi eu!
    O mare e, dar mare lină -
    Natură, în mormântul meu,
    E totul cald, că e lumină!



    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: