Costache Ioanid - De ce nu vii?

De ce nu vii? 

"De ce nu vii de pe carari straine 
sa-Mi cazi la piept ca un copil iertat? 
Eu n-am fugit, cind numai pentru tine, 
ca Isaac am fost pe rug urcat. 

Mai mult de-atit, ce jertfa de iubire? 
Si cui i-ar da mai mult de-atit prin gind: 
Un fiu pierdut si rida in nestire 
si-un Dumnezeu sa cheme lacrimind?... 

De ce nu vii cit inca sunt aproape? 
De ce te-ascunzi cit inca te mai chem? 
De ce nu simti lumina Mea pe pleoape 
si Harul Meu, in ceasul tau suprem? 

De ce nu vrei si fii cu Mine-n slava, 
sa colindam alaturi ceru-ntreg? 
Din flori de Rai, din vesnica dumbrava, 
cu mina Mea cununa sa-ti aleg! 

De ce nu vii tu, sufet nehotarnic, 
cit inca pot Mintuitor sa-ti fiu? 
Cind vei striga, va fi atunci zadarnic, 
vei plinge-amar, dar poate prea tirziu! 

Mai mult de-atit, ce jertfa de iubire? 
si cui i-ar da mai mult de-atit prin gind: 
Un fiu pierdut si rida in nestire 
si-un Dumnezeu sa cheme lacrimind?"