Nichita Stănescu - Arbor invers



  • Arbor invers 

    Arbor invers, cu rădăcinile-n vânt,
    cu tălpile late ca frunza platanului,
    aproape plutind, abia atingând
    anotimpurile anului.
    Cu mâinile crestate ca frunza de stejar,
    cu trunchiul cu scorbură-adâncă
    în care dorm urşii cu capul în jos, în zadar
    spre-un cer de pământ vrând s-ajungă.

    Mereu cu creirul gol, cu ideile
    răsfirate ca pe-un deal pomii rotaţi,
    dus în nori, în scâteile
    celor neluminaţi.
    Văzut ca în apă, mereu,
    şi foşnind de un vânt de pământ,
    cu rădăcinile înfipte în curcubeu
    şi-n culori ce nu sunt.

    Arbor invers am rămas, rupt din sferă
    cu sfera aceasta aidoma, geamănă...
    Şi totul îmi pare ştiut, dar nimica
    din ce ştiu cu ce este nu se aseamănă.


    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: