Mihai Eminescu - Veneţia



  • Veneţia 

    S-a stins viaţa falnicei Veneţii,
    N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;
    Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,
    Pătrunde luna, înălbind pereţii.

    Okeanos se plânge pe canaluri...
    El numa-n veci e-n floarea tinereţii,
    Miresei dulci i-ar da suflarea vieţii,
    Izbeşte-n ziduri vechi, sunând din valuri.

    Ca-n ţintirim tăcere e-n cetate.
    Preot rămas din a vechimii zile,
    San Marc sinistru miezul nopţii bate.

    Cu glas adânc, cu graiul de Sibile,
    Rosteşte lin în clipe cadenţate:
    "Nu-nvie morţii - e-n zadar, copile!"


    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: