Mihai Eminescu - Pajul Cupidon...



  • Pajul Cupidon... 

    Pajul Cupidon, vicleanul,
    Mult e rău şi alintat,
    Cu copii se hârjoneşte,
    Iar la dame doarme-n pat.

    De lumină ca tâlharii
    Se fereşte binişor,
    Pe fereşti se suie noaptea
    Dibuind încetişor;

    Cordeluţe şi nimicuri,
    Iată toate-a lui averi...
    Darnic când nu vrei nici una
    Şi zgârcit dacă le ceri.

    În volumul ros de molii
    Cauţi noaptea adevăr
    Şi-ntâlneşti lipită-n file
    Viţa-i galbenă de păr.

    El dă gânduri ne'nţelese
    Vrâstei crude şi necoapte,
    Cu icoane luminoase
    O îngână-ntreaga noapte.

    Când de-o sete sufletească
    E cuprinsă fata mică -
    A dormit cu ea alături
    Ca doi pui de turturică.

    E sfios ca şi copiii,
    Dar zâmbirea-i e vicleană;
    Dară galeşi îi sunt ochii
    Ca şi ochii de vădană.

    Gât şi umere frumoase,
    Sânuri albe şi rotunde
    El le ţine-mbrăţişate
    Şi cu mâinile le-ascunde.

    De te rogi frumos de dânsul,
    Îndestul e de hain
    Vălul alb de peste toate
    Să-l înlăture puţin.


    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: