Lucian Blaga - A fost cândva pământul străveziu



  • A fost cândva pământul străveziu 

    A fost cândva pământul nostru straveziu
    ca apele de munte-n toate ale sale,
    în sine îngănând izvodul clar şi viu.
    S-a-ntunecat apoi lăuntric, ca de-o jale,
    de bezne tari ce-n nici un grai nu se descriu.
    Aceast-a fost când o sălbatică risipă
    de frumuseţi prilej dădu întâia oară
    păcatului să-şi facă pe sub arbori cale?

    Nu pot să ştiu ce-a fost prin vremi, odinioară,
    ştiu doar ce văd: sub pasul tău, pe unde treci
    sau stai, pământul înc-o dată, pentr-o clipă,
    cu morţii săi zâmbind, se face străveziu.
    Ca-n ape fără prunduri, fabuloase, reci,
    arzând se văd minuni - prin lutul purpuriu.



    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: