George Topârceanu - Furtuna


  • Furtuna 

    Nimeni n-a rămas în stradă.
    Norii negri vin grămadă.
    Zboară frunzele uscate
    În văzduh împrăştiate
    Şi salcâmii stau să cadă:
    Bate vântul, bate...

    A ieşit de la răscruce
    O femeie care duce
    Un copil de mână... Sună
    Porţi izbite de furtună
    Şi femeia face cruce:
    Fulgeră şi tună.

    Dar a norilor năframă
    Se sfâşie... Biata mamă,
    Cu puterile scăzute,
    Vrea copilul să-şi ajute
    Şi cu glas pierdut îl cheamă:
    - Hai cu mama, iute!

    L-a luat acum în braţe.
    Ploaia o izbeşte-n faţă.
    Bolta parcă-i spartă-n două...
    Cu mânuţele-amândouă
    El de gâtul ei s-agaţă:
    - Plouă, mamă, plouă!


    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: