Costache Ioanid - Pentru cine?



  • Pentru cine? 

    Pe cararile razlete
    dintre zimbet si suspine,
    ti se pune o-ntrebare:
    Pentru cine,
    spune,
    pentru cine oare
    e atita frumusete,
    e atita gingasie
    intr-o floare ?
    Pentru cine s-ar desprinde
    din broaboada
    de zapada
    ghiocelul in april,
    daca n-ar fi ochi sa-l vada ?
    daca totu-i inutil ?
    Pentru cine-n miez de roada,
    sorb si string in ei culoare
    pentru vara urmatoare
    embrionii
    din begonii,
    daca totul e-o-ntimplare ?
    Pentru cine-si tese-n casa
    haina pala
    de vestala
    cu luminie de diamant
    floarea alba de mireasa,
    daca totul e neant ?
    Pentru mintile obtuze
    de bondari si buburuze ?
    Pentru fluturii ce sboara
    in zig-zaguri pe afara ?
    Oare viespile ursuze
    sunt initiate-n arta ?
    oare barzaunii trupesti,
    plini de miere pe musteti,
    sunt sensibili,
    sunt estei ?
    Oare-ar sta flamind bondarul
    de n-ar fi subtil decorul
    si nu si-ar abate sborul
    in gradinile bogate,
    daca florile de crin
    n-ar fi ... proportionate ? ...
    n-ar avea acea prestanta
    ca de clopot florentin ?
    n-ar avea varietate
    de culoare si nuanta
    de la alb pin' la carmin ?
    Nu cumva pretind ... culbecii
    sa dezvolte-atitea specii
    rozele is liliecii ?
    Nu.
    In floare e-un mister !
    Floarea e un mesager,
    e un martor,
    o solie,
    e un inger din Eden,
    care-aduce-n valea mortii
    o inalta marturire
    in culoare,
    in proportii,
    in mireasma
    si-n desen.
    Omule cu mintea plina,
    du-te-o clipa in gradina,
    treci prin vaile-inflorite
    si te uita la sulfina,
    la bujori, la margarite,
    la conduri, la inimioare,
    la gherghina din carare,
    la naframa de matase
    ce ne-o darue ciclama !
    Lasa-te sa te desfete
    ochii-adinci de violete,
    clopoteii cu trei cupe
    si narcisele trompete !
    Si ia seama !
    Daca inima-ti ramine
    ca un bulgar, ca o piatra,
    ca un bolovan in vatra ...
    leapad-o !
    zdrobeste-o-n coiburi !
    Sparge-o pe ilau cu dalta !...
    Si apleaca-te in ruga
    sa ceri alta !

    Dar de simti o-nseninare,
    un suris si o blindete,
    care vine
    sa te-aline
    de povara,
    de tristete,
    tu apleaca-te si spune:
    "Surioara,
    pentru cine,
    spune, pentru cine oare
    e atita frumusete,
    e atita gingasie
    intr-o floare ?"
    "Pentru cine ?...
    Pentru om !
    Pentru voi Fauritorul
    si-a ascuns in floare dorul,
    in petalele de aur
    de fior si de lumina,
    ca in opera divina
    sa cunoasteti
    AUTORUL ... "


    DISCLAIMER! TOATE materialele de pe site sunt materiale GRATUITE adunate/strânse de pe internet. Echipa nu va fi trasă la raspundere pentru aceste materiale. ÎN CAZUL ÎN CARE EXISTĂ MATERIALE CARE ÎNCALCĂ DREPTURILE DE AUTOR VĂ RUGÂM SÂ NE ANUNTAȚI PRINTR-UN E-MAIL.

    0 comentarii: